Lasa-ma si nu-mi da pace, du-te-ncolo, vino-ncoace!

Lasa-ma si nu-mi da pace, du-te-ncolo, vino-ncoace!

Sau cum ne sabotam relatiile – tipologia evitantului

De ceva timp lucrez cu o clienta draga – am s-o numesc Denisa, neputand sa-i dau numele real din motive de confidentialitate – pe tema relatiei de cuplu. Era unul din subiectele principale pe lista ei de obiective personale, dat fiind ca atunci cand ne-am intalnit se implinisera 7 ani de la ultima ei poveste de dragoste. Ceea ce aparent poate parea simplu de rezolvat, clienta mea fiind o femeie frumoasa, inteligenta, atragatoare, calda si extrem de talentata – cine nu si-ar dori-o ca iubita? – in timp s-a dovedit  a fi un subiect cu profunde implicatii emotionale si psihologice pe care a fost necesar sa il abordam treptat, strat dupa strat.

runawayIn prima faza a procesului a fost esential sa lucram la increderea in sine, eliberand convingeri de tipul: nu merit, nu sunt suficient de buna/frumoasa/atragatoare, nu sunt feminina, toti barbatii potriviti mie sunt luati etc. Pe masura ceam lucrat impreuna, Denisa a devenit mai deschisa si mai relaxata, schimband simtitor ceea ce transmitea barbatilor din jurul ei. Incet, incet a inceput sa fie mult mai sigura de feminitatea ei, sa isi accepte, sa isi iubeasca si sa isi puna mai bine in valoare corpul, sa isi dea voie sa experimenteze, sa fie vulnerabila. In tot acest proces a fost important sa abordam relatia ei cu parintii, in special tiparele preluate din familie privind cuplul, rolul femeii si al barbatului, cum trebuie sa fie partenerul ideal, relatia cu tatal, identificarea cu mama, ipostaza de copil in raport cu parintii versus cea de adult. Am privit la relatiile anterioare ale Denisei, ce a functionat si ce nu a functionat, unde a cedat facand compromisuri, care erau nevoile ei reale vs. o imagine idealizata a barbatului perfect, ce atasamente a manifestat in timp. A fost un proces profund, care a cerut rabdare si munca, dar care a condus incet si sigur la o noua relatie.

 

Victorie! Am relatia pe care mi-am dorit-o…si acum?

Dupa  un timp, Denisa a avut in sfarsit relatie pe care si-a dorit-o si am putea crede ca povestea se incheie aici cu “happy end”. De fapt, toate acestea n-au fost decat preludiul pentru ceea ce a urmat. Trecand de primele momente de indragosteala, de la inceputul oricarei relatii, intr-o zi clienta mea a venit la mine foarte suparata: “Nu ma mai atrage! Nu-l mai vreau! Parca ma sufoca si nu mai simt nevoia de intimitate.” Desi era Mr. Perfect si relatia ducea spre ceea ce visase indelung, undeva adanc in interiorul mintii ei s-au activat alte si alte tipare care o impingeau sa iasa din poveste. Unde pana atunci imi spunea fericita cat de minunat este totul si ce calitati inimaginabile are iubitul ei, brusc, Denisa a inceput sa ii vada doar defectele, sa nu mai simta nevoia de timp in doi si sa evite momentele de intimitate. Aparand noi sabotori la orizont, ne-am continuat munca privind relatia de cuplu, explorand si mai profund blocajele si tiparele neconstructive care o impiedicau sa simta si sa se bucure de relatia ei. Asa am ajuns la tipologia evitantului supranumita si iubirea unilaterala.

 

Tipologia evitantului sau iubirea unilaterala

tied upAcesta tipologie se refera la acele persoane care tind sa se indragosteasca numai de oamenii indisponibili, fiind la randul lor indisponibile pentru potentialii parteneri care le fac curte. Mai exact, atata vreme cat noul partener nu este cu adevarat deschis emotional, chiar daca exista un aparent interes spre o relatie din partea sa, atentia si dorinta persoanei evitante se mentin la un nivel foarte ridicat si lumina in care aceasta percepe lucrurile este din cea mai stralucitoare. In momentul in care partenerul sau se indragosteste si incepe sa se implice in la randul lui in relatie, evitantul isi pierde interesul, se retrage treptat si incepe sa gaseasca diferite scuze si motive pentru care sa nu mai ramana in poveste. In cazurile in care ambii parteneri manifesta acest tipar, chiar daca relatia lor este una de lunga durata, de-a lungul timpului apar numeroase momente de “on/off”. Ei isi pierd pe rand dorinta fata de celalalt si acorda alternativ, cand unul cand altul, mai multa atentie cuplului, niciodata amandoi in acelasi timp sau cu aceeasi intensitate. Pe scurt, cei doi parteneri nu manifesta niciodata acelasi grad de implicare si iubire unul fata de celalalt, comportamentele lor atingand in mod repetat ranile pe care fiecare si le protejeaza (i.e.: frica de durere, rana de abandon), ramanand astfel captivi intr-un cerc vicios care nu aduce decat nefericire si frustrare.

 

Si atunci, care este solutia?

In cazul Denisei a fost necesar sa mergem si mai departe pentru a vedea ce anume ascunde acest comportament al evitantului pe care il manifesta de atatia ani. Astfel, am descoperit impreuna cu ea o teama coplesitoare de a nu retrai o experienta dureroasa (de obicei aceasta este cauza declansatoare a iubirii unilaterale), frica de a nu pierde controlul propriilor sentimente si implicit a relatiei, o dificultate in a-si da voie sa simta bucurie si placere alaturi de iubitul sau si o mare nevoie de libertate. A fost esential sa schimbam la nivelul subconstientului toate aceste convingeri si tipare neconstructive, inlocuindu-le cu altele pozitive, menite sa o sustina pe Denisa in a-si da voie sa se bucure complet de povestea ei de dragoste. Odata ce am facut impreuna acest pas important, toate temerile, emotiile si convingerile negative au fost eliberate, lasand in locul lor o mai mare claritate privind propriile dorinte si nevoi si un profund sentiment de libertate in cadrul relatiei. Denisa a invatat sa-si comunice intr-un mod asertiv si plin de tact nevoile si dorintele, evitand astfel compromisurile pe care le-ar fi facut in trecut, oferindu-si momentele de singuratate de care avea nevoie si in acelasi timp bucurandu-se te timpul in doi fara a se mai simti coplesita. A reusit sa isi gaseasca echilibrul interior, fiind in acelasi timp parte dintr-un cuplu, dar si un individ separat, cu nevoie proprii, fara vreo legatura cu partenerul. A gasit cea mai potrivita cale sa ii explice iubitului ei tiparul in care s-a aflat, bucurandu-se astfel de intelegerea si sustinerea lui pentru a construi o relatie armonioasa impreuna.

Atunci cand ne depasim propriile limitari si blocaje, temeri si emotii negative provenite in urma unor momente neplacute din trecut, chiar traumatizante, ne dam voie sa experimentam, sa traim si sa fim in relatiea cu o alta persoana intr-un mod autentic, sa luam lucrurile asa cum vin fara sa mai punem presiune pe noi si pe partener si astfel sa ne bucuram de fiecare clipa in parte. Desi uneori drumul catre aceasta eliberare poate fi unul plin de peripetii, iar tot procesul de constientizare unul profund, el este atat de necesar pentru intreruperea cercului vicios care ne impinge sa retraim la nesfarsit aceleasi povesti epuizante, mereu cu alti protagonisti.

Daca te regasesti in aceasta tipologie si intalnesti numai persoane indisponibile sau nu te simti de loc atras/a de cele care sunt interesate de tine, ia-ti un moment de liniste si stai de vorba tu cu tine pentru a intelege de ce anume fugi si ce eviti cu adevarat. Chiar daca in mod constient iti doresti o relatie, faptul ca nu esti intr-una de mult timp ar trebui sa te faca sa te intrebi ce rani sufletesti e nevoie sa fie vindecate si ce blocaje trebuie depasite pentru a-ti da voie sa traiesti si sa te bucuri din plin de iubire. Evitarea lor nu inseamna rezolvare, ci doar amanare! Da-ti voie sa intrerupi acum cercul vicios al relatiilor tale nesatisfacatoare, ca sa te poti deschide spre iubire la un alt nivel, intr-un mod mult mai profund, liber si asumat.

Write a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.